Oferim servicii contabile tuturor antreprenorilor indiferent de zona din București prin serviciu gratuit de curierat.
Contactati-ne pentru detalii.
Lună: august 2020
Declararea beneficiarului real pentru asociații și fundații – aspecte practice
Obligația de a declara beneficiarul real pentru asociații și fundații a apărut odată cu intrarea în vigoare a Legii 129/2019. Primul termen până la care ONG-urile trebuiau să depună această declarație a fost 21 iulie 2020 (12 luni de la intrarea în vigoare a legii). In perioada stării de urgență – prin OUG 29/2020 – data limită a fost amânata până la 14 august 2020.
Depunerea acestei declarații a generat foarte multe întrebări pentru că legea din păcate nu e clară, iar autoritățile publice competente (în cazul de față Ministerul de Justiție și Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor), nu au reușit să ofere lămuriri suplimentare pe parcursul acestui an.
Mai mult, legea impune ca această declarație să fie autentificată (de notar), procedură care generează practici foarte diverse, în funcție de interpretarea pe care fiecare notar o dă prevederilor legale.
Ne-am propus să oferim câteva informații practice care să vă ajute să gestionați această procedură.
1. Cadrul legal:
Legea 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative
O.G. 26/2000 cu privire la asociații și fundații
2. Ce este beneficiarul real:
Art. 4 din Legea 129/2019: (1) În sensul prezentei legi, prin beneficiar real se înțelege orice persoană fizică ce deține sau controlează în cele din urmă clientul și/sau persoana fizică în numele ori în interesul căruia/căreia se realizează, direct sau indirect, o tranzacție, o operațiune sau o activitate.
(2) Noțiunea de beneficiar real include cel puțin:
- c) în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ:
- asociații sau fondatorii;
- membrii în consiliul director;
- persoanele cu funcții executive împuternicite de consiliul director să exercite atribuții ale acestuia;
- în cazul asociațiilor, categoria de persoane fizice ori, după caz, persoanele fizice în al căror interes principal acestea au fost constituite, respectiv, în cazul fundațiilor, categoria de persoane fizice în al căror interes principal acestea au fost constituite;
- oricare altă persoană fizică ce exercită controlul în ultimă instanță, prin orice mijloace, asupra persoanei juridice fără scop lucrativ;
3. Ce declarăm:
Persoanele fizice (cu datele acestora de identificare) care se regăsesc în oricare din categoriile de mai sus.
Este nevoie să declarăm toate persoanele de mai sus sau doar pe cele pe care le considerăm ca având control asupra activității organizației, conform statutului?
Cu alte cuvinte, dacă membrii fondatori nu mai sunt în organizație, îi declarăm sau nu? Dacă aceștia nu au atribuții de control, îi declarăm sau nu?
Răspunsul este că la acest moment nu știm cu certitudine, dar mai probabil este că trebuie declarate toate aceste persoane. Practica de aici încolo va aduce, sperăm noi, mai multă claritate din partea autorităților cu privire la această declarație.
4. Ce declarăm dacă într-una dintre categoriile de mai sus se regăsește o persoană juridică?
În cazul acesta trebuie declarat și beneficiarul real al persoanei juridice respective, adică persoana fizică (sau persoanele fizice) care exercită control asupra persoanei juridice respective.
5. Procedura exactă de întocmire a declarației:
- Consiliul director adoptă o hotărâre prin care:
– Împuternicește o persoană (director executiv, președinte, etc) să întocmească o declarație autentificată la notar privind beneficiarii reali ai organizației
– Declară beneficiarii reali precizând atât funcția pe care o ocupă în cadrul asociației/fundației, precum și datele acestora de identificare.
Datele de identificare ale beneficiarului real pe care trebuie să le includeți sunt: numele, prenumele, data nașterii, codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate, cetățenia, domiciliul sau reședința (Conform OG 26/2000 art. 7 alin. (2) lit. c2);
- Hotărârea consiliului director este depusă la notar, împreună cu copii ale actelor de identitate ale beneficiarilor reali
- Notarul întocmește declarația autentificată
- Declarația autentificată se depune la Ministerul Justiției, Serviciul de comunicare și relații cu publicul
6. Termenul pentru depunerea declarației – 14 august 2020
Atenție! Termenul nu este 1 noiembrie. Termenul de depunere a declarației a fost expres prelungit prin OUG 70/2020 până la 1 noiembrie numai pentru societățile comerciale, nu și pentru persoanele juridice fără scop lucrativ (ONG-uri).
7. Sancțiunea în cazul în care nu este depusă această declarație
La expirarea termenului, asociațiile și fundațiile care nu s-au conformat obligației se dizolvă, prin hotărâre judecătorească, la cererea Ministerului Public sau a oricărei alte persoane interesate, în condițiile prevăzute în OG nr. 26/2000.
8. Sancțiunea în cazul în care declarația nu e completă/corectă?
Legea nu prevede o sancțiune în această situație, rămânând ca Ministerul Justiției să gestioneze aceste situații.
Vestea bună …
Există o inițiativă legislativă în Parlament care caută să simplifice procedura de declarare a beneficiarilor reali.
Dacă această inițiativă va fi adoptată in forma actuala asociațiile/fundațiile ai căror beneficiari reali sunt exclusiv persoane fizice, nu vor mai avea obligația de a depune această declarație, caz in care completarea registrului central se va face din oficiu. Dacă printre beneficiarii reali se numără și o persoană juridică, atunci declarația trebuie depusă fără a mai fi nevoie ca aceasta să fie autentificată.
Propunere legislativă poate fi consultată aici.
Pentru moment, însă, ONG-urile trebuie să depună declarația cuprizând beneficiarii reali, în formă autentificată, la Ministerul Justiției, până pe 14 august 2020.
Sursa: www.expertforum.ro
Ai lucrat in regim de telemunca? Poti primi 2500 de lei
Daca in lungile zile de izolare din starea de urgenta ai muncit de acasa, iata ca poti fi recompensat. Sigur, nu te vei imbogati, dar macar sunt bani pe care ii iei in loc sa-i dai, cum se spune in popor.
Primesti 2500 de lei, dar o singura data
Mai pe scurt, Guvernul a decis să sprijine piaţa muncii în această perioadă, prin impulsionarea angajatorilor de a utiliza telemunca, în contextul în care regulile de distanţare fizică, inclusiv la locul de muncă, trebuie menţinute. Astfel, angajaţii care au lucrat în regim de telemuncă în perioada stării de urgenţă vor primi câte 2.500 de lei de la stat, ca o modalitate de a încuraja acest tip de muncă.
În acest sens, Guvernul a prevăzut acordarea, o singură dată, a unei sume de 2.500 lei pentru angajaţii care au lucrat în regim de telemuncă în perioada stării de urgenţă sau de alertă pentru cel puţin 15 zile, pentru achiziţionarea de pachete de bunuri şi servicii tehnologice necesare desfăşurării activităţii în regim de telemuncă.
Această măsură se adresează angajatorilor care au statutul de întreprinderi mici şi mijlocii şi care au făcut dovada utilizării telemuncii în perioada stării de urgenţă. Banii se acordă prin Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, din subvenţii de la bugetul de stat, în limita bugetului alocat, până la 31 decembrie 2020. Un studiu realizat de Bookster arată că peste 30% din circa 800 de companii analizate rămân într-un program de lucru exclusiv de acasă, iar numai 15% se întorc complet, cu toţi angajaţii, în spaţiile de birouri rămase goale în perioada stării de urgenţă.
Companiile mici ar reveni la birou
Astfel, conform studiului, companiile mici şi foarte mici sunt cele mai înclinate către o întoarcere completă la birou. 20% dintre companiile din această categorie şi-au exprimat dorinţa de a reveni la birou, versus 13% în categoria companiilor medii. Sub 10% dintre companiile mari au precizat că vor renunţa complet la lucrul de acasă în favoarea reluării activităţii normale, din birouri.
Industria sau specificul activităţii este de asemenea un factor determinant al deciziei de întoarcere la birou. Potrivit studiului Bookster, mare parte dintre companiile din IT (54%) şi Telecom (70%) rămân să lucreze integral de acasă. Industriile de Retail (72%), Banking (68%), Automotive (58%), Servicii (56%), Consultanţă (55%), FMCG (60%) şi chiar şi Pharma (71%) optează pentru o întoarcere parţială a angajaţilor la birouri. Preferinţa pentru lucrul integral de la birou este cea mai evidentă în industria de Manufacturing – aproape jumătate dintre companiile din această industrie îşi desfăşoară activitatea în modul tradiţional, cu toţi angajaţii la birourile fizice. De asemenea, din analiza răspunsurilor se poate observa o înclinare mai puternică spre lucrul complet de acasă la companiile din Bucureşti (36%), în comparaţie cu restul zonelor ţării, unde doar 24% dintre companii au menţionat că rămân să lucreze cu toţi angajaţii de acasă în perioada următoare.
Sursa: RisCo.ro
Noutăți privind Sistemul de raportare contabilă a operatorilor economici
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.206/2020 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2020 a operatorilor economici, precum și pentru completarea unor prevederi contabile a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 675 din 30 iulie 2020. Actul normativ aduce noutăți cu privire la termenul de depunere a raportărilor contabile, amortizarea pe perioada neutilizării unui activ, pentru entitățile care aplică prevederile OMFP nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare, și Planul de conturi utilizat de entitățile cărora le sunt incidente Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară. Prezentăm, în continuare, o sinteză a prevederilor actului normativ.
Principalele prevederi:
1. Se aprobă Sistemul de raportare contabilă la 30 iunie 2020 a operatorilor economici, cuprins în anexa care face parte integrantă din ordin.
2. Sistemul de raportare contabilă la 30 iunie 2020 a operatorilor economici se aplică entităților cărora le sunt incidente Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare, și care în exercițiul financiar precedent au înregistrat o cifră de afaceri mai mare de 220.000 lei.
3. Sistemul de raportare contabilă la 30 iunie 2020 a operatorilor economici se aplică, de asemenea, persoanelor cărora le sunt incidente Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016, cu modificările și completările ulterioare, și care în exercițiul financiar precedent au înregistrat o cifră de afaceri mai mare de 220.000 lei.
4. Prevederile ordinului se aplică inclusiv operatorilor economici al căror exercițiu financiar este diferit de anul calendaristic.
5. Entitățile depun raportările contabile la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice (MFP), în format hârtie și în format electronic sau numai în formă electronică, pe portalul www.e-guvernare.ro, având atașată o semnătură electronică extinsă.
Formatul electronic al raportărilor contabile depuse pe internet sau la unitățile teritoriale ale MFP constă într-un fișier PDF la care este atașat un fișier xml.
Entitățile pot depune raportările contabile la registratura unităților teritoriale ale MFP sau la oficiile poștale, prin scrisori cu valoare declarată, potrivit prevederilor HG nr. 627/1995 privind îmbunătățirea disciplinei depunerii bilanțurilor contabile și a altor documente cu caracter financiar-contabil și fiscal, de către operatorii economici și alți contribuabili, sau numai în formă electronică pe portalul www.e-guvernare.ro, având atașată o semnătură electronică extinsă.
Entitățile depun raportările contabile la registratura unităților teritoriale ale MFP sau la oficiile poștale, prin scrisori cu valoare declarată, pe suport magnetic, împreună cu raportările contabile listate cu ajutorul programului de asistență elaborat de MFP, semnate, potrivit legii.
6. Raportările contabile la 30 iunie 2020 se depun la unitățile teritoriale ale MFP până la data de 30 septembrie 2020.
Atenție! Nedepunerea raportărilor contabile la 30 iunie 2020 în condițiile prevăzute de ordin se sancționează conform prevederilor art. 42 din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Sancțiunile se stabilesc astfel:
- referitor la întocmire și semnare: amendă de la 2.000 la 3.000 lei;
- în ceea ce privește nedepunerea în termenul legal: amendă de la 300 la 1.000 lei, dacă perioada de întârziere este cuprinsă între una și 15 zile lucrătoare; amendă de la 1.000 la 3.000 lei, dacă perioada de întârziere este cuprinsă între 16 și 30 de zile lucrătoare; și amendă de la 1.500 la 4.500 lei, dacă perioada de întârziere depășește 30 de zile lucrătoare.
7. Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, se completează după cum urmează:
a) În scopul determinării cheltuielilor cu amortizarea, costul imobilizărilor corporale la data schimbării de politică contabilă este valoarea rămasă în urma ajustărilor.
b) Pe perioada neutilizării activului, amortizarea nu este nici întreruptă, nici diminuată în funcție de utilizarea redusă a acestuia, cu excepția cazului în care activul este complet amortizat. Cu toate acestea, în cazul utilizării metodei de amortizare calculată pe unitate de produs sau serviciu, cheltuielile de amortizare pot fi zero atunci când nu există producție, amortizarea bazându-se, în acest caz, pe utilizarea activului.
8. Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016, se completează prin introducerea în Planul de conturi a conturilor 4413 Diferențe de impozit determinate de incertitudinile legate de tratamentele fiscale (A/P), 6565 Pierderi din evaluarea la valoarea justă a activelor aferente dreptului de utilizare care corespund definiției unei investiții imobiliare, 693 Cheltuieli cu impozitul pe profit, determinate de incertitudinile legate de tratamentele fiscale și 7565 Câștiguri din evaluarea la valoarea justă a activelor aferente dreptului de utilizare care corespund definiției unei investiții imobiliare.
Cu ajutorul contului 4413 Diferențe de impozit determinate de incertitudinile legate de tratamentele fiscale se ține evidența sumelor adiționale de impozit pe profit, rezultate din aplicarea prevederilor IFRIC 23 Incertitudine legată de tratamentele fiscale.
Cu ajutorul contului 6565 Pierderi din evaluarea la valoarea justă a activelor aferente dreptului de utilizare care corespund definiției unei investiții imobiliare se ține evidența cheltuielilor rezultate din evaluarea la valoarea justă a activelor aferente dreptului de utilizare care corespund definiției unei investiții imobiliare, potrivit IFRS 16 Contracte de leasing.
Cu ajutorul contului 693 Cheltuieli cu impozitul pe profit, determinate de incertitudinile legate de tratamentele fiscale se ține evidența sumelor adiționale de impozit pe profit, rezultate din aplicarea prevederilor IFRIC 23 Incertitudine legată de tratamentele fiscale.
Cu ajutorul contului 7565 Câștiguri din evaluarea la valoarea justă a activelor aferente dreptului de utilizare care corespund definiției unei investiții imobiliare se ține evidența câștigurilor rezultate din evaluarea la valoarea justă a activelor aferente dreptului de utilizare care corespund definiției unei investiții imobiliare potrivit IFRS 16 Contracte de leasing.
Prevederile OMFP 2.206/2020 intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.