Declararea beneficiarului real pentru asociații și fundații – aspecte practice

Obligația de a declara beneficiarul real pentru asociații și fundații a apărut odată cu intrarea în vigoare a Legii 129/2019. Primul termen până la care ONG-urile trebuiau să depună această declarație a fost 21 iulie 2020 (12 luni de la intrarea în vigoare a legii). In perioada stării de urgență – prin OUG 29/2020 – data limită a fost amânata până la 14 august 2020.

Depunerea acestei declarații a generat foarte multe întrebări pentru că legea din păcate nu e clară, iar autoritățile publice competente (în cazul de față Ministerul de Justiție și Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor), nu au reușit să ofere lămuriri suplimentare pe parcursul acestui an.

Mai mult, legea impune ca această declarație să fie autentificată (de notar), procedură care generează practici foarte diverse, în funcție de interpretarea pe care fiecare notar o dă prevederilor legale.

Ne-am propus să oferim câteva informații practice care să vă ajute să gestionați această procedură.

1. Cadrul legal:

Legea 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative

O.G. 26/2000 cu privire la asociații și fundații

2. Ce este beneficiarul real: 

Art. 4 din Legea 129/2019: (1) În sensul prezentei legi, prin beneficiar real se înțelege orice persoană fizică ce deține sau controlează în cele din urmă clientul și/sau persoana fizică în numele ori în interesul căruia/căreia se realizează, direct sau indirect, o tranzacție, o operațiune sau o activitate.

(2) Noțiunea de beneficiar real include cel puțin:

  1. c) în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ:
  2. asociații sau fondatorii;
  3. membrii în consiliul director;
  4. persoanele cu funcții executive împuternicite de consiliul director să exercite atribuții ale acestuia;
  5. în cazul asociațiilor, categoria de persoane fizice ori, după caz, persoanele fizice în al căror interes principal acestea au fost constituite, respectiv, în cazul fundațiilor, categoria de persoane fizice în al căror interes principal acestea au fost constituite;
  6. oricare altă persoană fizică ce exercită controlul în ultimă instanță, prin orice mijloace, asupra persoanei juridice fără scop lucrativ;

3. Ce declarăm:

Persoanele fizice (cu datele acestora de identificare) care se regăsesc în oricare din categoriile de mai sus.

Este nevoie să declarăm toate persoanele de mai sus sau doar pe cele pe care le considerăm ca având control asupra activității organizației, conform statutului?

Cu alte cuvinte, dacă membrii fondatori nu mai sunt în organizație, îi declarăm sau nu? Dacă aceștia nu au atribuții de control, îi declarăm sau nu?

Răspunsul este că la acest moment nu știm cu certitudine, dar mai probabil este că trebuie declarate toate aceste persoane. Practica de aici încolo va aduce, sperăm noi, mai multă claritate din partea autorităților cu privire la această declarație.

4. Ce declarăm dacă într-una dintre categoriile de mai sus se regăsește o persoană juridică?

În cazul acesta trebuie declarat și beneficiarul real al persoanei juridice respective, adică persoana fizică (sau persoanele fizice) care exercită control asupra persoanei juridice respective.

5. Procedura exactă de întocmire a declarației:

  1. Consiliul director adoptă o hotărâre prin care:

–        Împuternicește o persoană (director executiv, președinte, etc) să întocmească o declarație autentificată la notar privind beneficiarii reali ai organizației

–       Declară beneficiarii reali precizând atât funcția pe care o ocupă în cadrul asociației/fundației, precum și datele acestora de identificare.

Datele de identificare ale beneficiarului real pe care trebuie să le includeți sunt: numele, prenumele, data nașterii, codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate, cetățenia, domiciliul sau reședința (Conform OG 26/2000 art. 7 alin. (2) lit. c2);

  1. Hotărârea consiliului director este depusă la notar, împreună cu copii ale actelor de identitate ale beneficiarilor reali
  2. Notarul întocmește declarația autentificată
  3. Declarația autentificată se depune la Ministerul Justiției, Serviciul de comunicare și relații cu publicul

6. Termenul pentru depunerea declarației  – 14 august 2020

Atenție! Termenul nu este 1 noiembrie. Termenul de depunere a declarației a fost expres prelungit prin OUG 70/2020 până la 1 noiembrie numai pentru societățile comerciale, nu și pentru persoanele juridice fără scop lucrativ (ONG-uri).

7. Sancțiunea în cazul în care nu este depusă această declarație 

La expirarea termenului, asociațiile și fundațiile care nu s-au conformat obligației se dizolvă, prin hotărâre judecătorească, la cererea Ministerului Public sau a oricărei alte persoane interesate, în condițiile prevăzute în OG nr. 26/2000.

8. Sancțiunea în cazul în care declarația nu e completă/corectă?

Legea nu prevede o sancțiune în această situație, rămânând ca Ministerul Justiției să gestioneze aceste situații.

Vestea bună …

Există o inițiativă legislativă în Parlament care caută să simplifice procedura de declarare a beneficiarilor reali.

Dacă această inițiativă va fi adoptată in forma actuala asociațiile/fundațiile ai căror beneficiari reali sunt exclusiv persoane fizice, nu vor mai avea obligația de a depune această declarație, caz in care completarea registrului central se va face din oficiu. Dacă printre beneficiarii reali se numără și o persoană juridică, atunci declarația trebuie depusă fără a mai fi nevoie ca aceasta să fie autentificată.

Propunere legislativă poate fi consultată aici.

Pentru moment, însă, ONG-urile trebuie să depună declarația cuprizând beneficiarii reali, în formă autentificată, la Ministerul Justiției, până pe 14 august 2020.

Sursa: www.expertforum.ro

 

 

Ai lucrat in regim de telemunca? Poti primi 2500 de lei

Daca in lungile zile de izolare din starea de urgenta ai muncit de acasa, iata ca poti fi recompensat. Sigur, nu te vei imbogati, dar macar sunt bani pe care ii iei in loc sa-i dai, cum se spune in popor.

Primesti 2500 de lei, dar o singura data

Mai pe scurt, Guvernul a decis să sprijine piaţa muncii în această perioadă, prin impulsionarea angajatorilor de a utiliza telemunca, în contextul în care regulile de distanţare fizică, inclusiv la locul de muncă, trebuie menţinute. Astfel, angajaţii care au lucrat în regim de telemuncă în perioada stării de urgenţă vor primi câte 2.500 de lei de la stat, ca o modalitate de a încuraja acest tip de muncă.

În acest sens, Guvernul a prevăzut acordarea, o singură dată, a unei sume de 2.500 lei pentru angajaţii care au lucrat în regim de telemuncă în perioada stării de urgenţă sau de alertă pentru cel puţin 15 zile, pentru achiziţionarea de pachete de bunuri şi servicii tehnologice necesare desfăşurării activităţii în regim de telemuncă.

Această măsură se adresează angajatorilor care au statutul de întreprinderi mici şi mijlocii şi care au făcut dovada utilizării telemuncii în perioada stării de urgenţă. Banii se acordă prin Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, din subvenţii de la bugetul de stat, în limita bugetului alocat, până la 31 decembrie 2020. Un studiu realizat de Bookster arată că peste 30% din circa 800 de companii analizate rămân într-un program de lucru exclusiv de acasă, iar numai 15% se întorc complet, cu toţi angajaţii, în spaţiile de birouri rămase goale în perioada stării de urgenţă.

Companiile mici ar reveni la birou

Astfel, conform studiului, companiile mici şi foarte mici sunt cele mai înclinate către o întoarcere completă la birou. 20% dintre companiile din această categorie şi-au exprimat dorinţa de a reveni la birou, versus 13% în categoria companiilor medii. Sub 10% dintre companiile mari au precizat că vor renunţa complet la lucrul de acasă în favoarea reluării activităţii normale, din birouri.

Industria sau specificul activităţii este de asemenea un factor determinant al deciziei de întoarcere la birou. Potrivit studiului Bookster, mare parte dintre companiile din IT (54%) şi Telecom (70%) rămân să lucreze integral de acasă. Industriile de Retail (72%), Banking (68%), Automotive (58%), Servicii (56%), Consultanţă (55%), FMCG (60%) şi chiar şi Pharma (71%) optează pentru o întoarcere parţială a angajaţilor la birouri. Preferinţa pentru lucrul integral de la birou este cea mai evidentă în industria de Manufacturing – aproape jumătate dintre companiile din această industrie îşi desfăşoară activitatea în modul tradiţional, cu toţi angajaţii la birourile fizice. De asemenea, din analiza răspunsurilor se poate observa o înclinare mai puternică spre lucrul complet de acasă la companiile din Bucureşti (36%), în comparaţie cu restul zonelor ţării, unde doar 24% dintre companii au menţionat că rămân să lucreze cu toţi angajaţii de acasă în perioada următoare.

Sursa: RisCo.ro

Noutăți privind Sistemul de raportare contabilă a operatorilor economici

Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.206/2020 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2020 a operatorilor economici, precum și pentru completarea unor prevederi contabile a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 675 din 30 iulie 2020. Actul normativ aduce noutăți cu privire la termenul de depunere a raportărilor contabile, amortizarea pe perioada neutilizării unui activ, pentru entitățile care aplică prevederile OMFP nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare, și Planul de conturi utilizat de entitățile cărora le sunt incidente Reglementările contabile  conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară. Prezentăm, în continuare, o sinteză a prevederilor actului normativ.

Principalele prevederi:

1. Se aprobă Sistemul de raportare contabilă la 30 iunie 2020 a operatorilor economici, cuprins în anexa care face parte integrantă din ordin.

2. Sistemul de raportare contabilă la 30 iunie 2020 a operatorilor economici se aplică entităților cărora le sunt incidente Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare, și care în exercițiul financiar precedent au înregistrat o cifră de afaceri mai mare de 220.000 lei.

3. Sistemul de raportare contabilă la 30 iunie 2020 a operatorilor economici se aplică, de asemenea, persoanelor cărora le sunt incidente Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016, cu modificările și completările ulterioare, și care în exercițiul financiar precedent au înregistrat o cifră de afaceri mai mare de 220.000 lei.

4. Prevederile ordinului se aplică inclusiv operatorilor economici al căror exercițiu financiar este diferit de anul calendaristic.

5. Entitățile depun raportările contabile la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice (MFP), în format hârtie și în format electronic sau numai în formă electronică, pe portalul www.e-guvernare.ro, având atașată o semnătură electronică extinsă.

Formatul electronic al raportărilor contabile depuse pe internet sau la unitățile teritoriale ale MFP constă într-un fișier PDF la care este atașat un fișier xml.

Entitățile pot depune raportările contabile la registratura unităților teritoriale ale MFP sau la oficiile poștale, prin scrisori cu valoare declarată, potrivit prevederilor HG nr. 627/1995 privind îmbunătățirea disciplinei depunerii bilanțurilor contabile și a altor documente cu caracter financiar-contabil și fiscal, de către operatorii economici și alți contribuabili, sau numai în formă electronică pe portalul www.e-guvernare.ro, având atașată o semnătură electronică extinsă.

Entitățile depun raportările contabile la registratura unităților teritoriale ale MFP sau la oficiile poștale, prin scrisori cu valoare declarată, pe suport magnetic, împreună cu raportările contabile listate cu ajutorul programului de asistență elaborat de MFP, semnate, potrivit legii.

6. Raportările contabile la 30 iunie 2020 se depun la unitățile teritoriale ale MFP până la data de 30 septembrie 2020. 

Atenție! Nedepunerea raportărilor contabile la 30 iunie 2020 în condițiile prevăzute de ordin se sancționează conform prevederilor art. 42 din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Sancțiunile se stabilesc astfel:

  • referitor la întocmire și semnare: amendă de la 2.000 la 3.000 lei;
  • în ceea ce privește nedepunerea în termenul legal: amendă de la 300 la 1.000 lei, dacă perioada de întârziere este cuprinsă între una și 15 zile lucrătoare; amendă de la 1.000 la 3.000 lei, dacă perioada de întârziere este cuprinsă între 16 și 30 de zile lucrătoare; și amendă de la 1.500 la 4.500 lei, dacă perioada de întârziere depășește 30 de zile lucrătoare.

7. Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, se completează după cum urmează:

a) În scopul determinării cheltuielilor cu amortizarea, costul imobilizărilor corporale la data schimbării de politică contabilă este valoarea rămasă în urma ajustărilor.

b) Pe perioada neutilizării activului, amortizarea nu este nici întreruptă, nici diminuată în funcție de utilizarea redusă a acestuia, cu excepția cazului în care activul este complet amortizat. Cu toate acestea, în cazul utilizării metodei de amortizare calculată pe unitate de produs sau serviciu, cheltuielile de amortizare pot fi zero atunci când nu există producție, amortizarea bazându-se, în acest caz, pe utilizarea activului.

8. Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016, se completează prin introducerea în Planul de conturi  a conturilor 4413 Diferențe de impozit determinate de incertitudinile legate de tratamentele fiscale (A/P), 6565 Pierderi din evaluarea la valoarea justă a activelor aferente dreptului de utilizare care corespund definiției unei investiții imobiliare693 Cheltuieli cu impozitul pe profit, determinate de incertitudinile legate de tratamentele fiscale și 7565 Câștiguri din evaluarea la valoarea justă a activelor aferente dreptului de utilizare care corespund definiției unei investiții imobiliare.

Cu ajutorul contului 4413 Diferențe de impozit determinate de incertitudinile legate de tratamentele fiscale se ține evidența sumelor adiționale de impozit pe profit, rezultate din aplicarea prevederilor IFRIC 23 Incertitudine legată de tratamentele fiscale.

Cu ajutorul contului 6565 Pierderi din evaluarea la valoarea justă a activelor aferente dreptului de utilizare care corespund definiției unei investiții imobiliare se ține evidența cheltuielilor rezultate din evaluarea la valoarea justă a activelor aferente dreptului de utilizare care corespund definiției unei investiții imobiliare, potrivit IFRS 16 Contracte de leasing.

Cu ajutorul contului 693 Cheltuieli cu impozitul pe profit, determinate de incertitudinile legate de tratamentele fiscale se ține evidența sumelor adiționale de impozit pe profit, rezultate din aplicarea prevederilor IFRIC 23 Incertitudine legată de tratamentele fiscale.

Cu ajutorul contului 7565 Câștiguri din evaluarea la valoarea justă a activelor aferente dreptului de utilizare care corespund definiției unei investiții imobiliare se ține evidența câștigurilor rezultate din evaluarea la valoarea justă a activelor aferente dreptului de utilizare care corespund definiției unei investiții imobiliare potrivit IFRS 16 Contracte de leasing.

Prevederile OMFP 2.206/2020 intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

 

Sursa:  www.ceccarbusinessmagazine.ro

Contabilitate, Consultanta fiscala, Salarizare

Interdictia de a fi asociat unic in mai multe SRL-uri a fost eliminata

La finalul săptămânii trecute a fost promulgată și imediat publicată Legea nr. 102/2020, care aduce modificări majore pentru SRL-urile înmatriculate în România.

Până acum, o persoană fizică sau juridică nu putea fi asociat unic în mai multe societăți comerciale cu răspundere limitată, iar un SRL cu un asociat unic nu putea fi asociat unic al unui alt SRL. Încălcarea acestei interdicții putea conduce la dizolvarea societății.

De la data de 05 iulie 2020, o persoană fizică sau juridică poate fi asociat unic în mai multe SRL-uri.

Legea 102/2020 elimină și interdicția de a avea înregistrate în același imobil mai multe societăți decât numărul încăperilor din spațiul în cauză. Până acum, spre exemplu, într-un apartament cu două camere puteau avea sediul social cel mult două firme.

Totodată, noua lege elimină și obligativitatea de a obține acordul vecinilor la stabilirea sediului social într-un apartament de bloc dacă administratorul firmei dă o declarație pe propria răspundere că nu desfășoară activități la sediul social.

Legea 102/2020 a fost respinsă de la promulgare de președintele României în luna ianuarie. Președintele a solicitat reexaminarea pe motiv că prevederile noii legi ar conduce la creșterea riscului evaziunii fiscale. Ulterior, legea a fost atacată de către Guvern la Curtea Constituțională la finalul lunii aprilie, dar obiecția de neconstituționalitate a fost respinsă la jumătatea lunii iunie.

Sursa: termene.ro

Ce facilitati fiscale aduce OUG 90 / 2020

Ordonanța de urgență nr. 90/2020 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale, precum și pentru modificarea altor acte normative a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 459 din 29 mai 2020.

Principalele modificări

I. Modificări ale Ordonanței Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 5 august 2019, după cum urmează:

1. Extinde la 31 martie 2020 termenul de scadență a obligațiilor fiscale care pot fi restructurate. Astfel, debitorii își pot restructura obligațiile fiscale restante la data de 31 martie 2020 și neachitate până la data emiterii certificatului de atestare fiscală, precum și obligațiile bugetare accesorii. În reglementarea veche se puteau restructura obligațiile fiscale restante la 31 decembrie 2018.

2. Include în categoria obligațiilor fiscale restante la 31 martie 2020 și pe cele stabilite de organul fiscal competent prin decizie după data de 1 aprilie 2020 aferente perioadelor fiscale de până la data de 31 martie 2020, precum și obligațiile fiscale principale scadente în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2020 privind unele măsuri economice și fiscal-bugetare (21 martie 2020) și data de 31 martie 2020, inclusiv.

3. Restructurarea obligațiilor bugetare se aplică și pentru obligațiile bugetare principale și accesorii stabilite de alte organe decât organele fiscale, precum și pentru amenzile de orice fel, transmise spre recuperare organelor fiscale centrale după data de 1 aprilie 2020 (vechea reglementare menționa data de 1 ianuarie 2019) până la data eliberării certificatului de atestare fiscală.

4. Prelungește, până la 30 septembrie 2020, termenul de depunere a notificării privind intenția de restructurare a obligațiilor bugetare, vechiul termen fiind 31 iulie 2020. Debitorul care dorește să își restructureze obligațiile bugetare, potrivit prezentului capitol, are obligația de a notifica organul fiscal competent cu privire la intenția sa în perioada 8 august-31 octombrie 2019, precum și în perioada 1 februarie-30 septembrie 2020, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai beneficia de restructurarea obligațiilor bugetare, și se adresează unui expert independent în vederea întocmirii unui plan de restructurare și a testului creditorului privat prudent”.

5. Pentru măsura înlesnirii la plată a obligațiilor bugetare, debitorul trebuie să achite, până la data depunerii solicitării de restructurare, obligațiile bugetare scadente în perioada cuprinsă între 1 aprilie 2020 (în loc de 1 ianuarie 2019) și data depunerii solicitării de restructurare.

6. Stabilește măsuri de relaxare la plată pentru debitorii care doresc anularea parțială a obligațiilor fiscale principale, astfel:

a. În cazul debitorilor care au inclusă în planul de restructurare măsura de anulare a unui cuantum de maximum 30% inclusiv din totalul obligațiilor bugetare principale, debitorul trebuie să achite și 5% din cuantumul obligațiilor bugetare principale care fac obiectul înlesnirii la plată.

Vechea reglementare prevedea obligatia de a achita 5% din cuantumul obligațiilor bugetare (principale si accesorii).

b. În cazul debitorilor care au inclusă în planul de restructurare și măsura de anulare a unui cuantum cuprins între 40% și 50%, inclusive, din totalul obligațiilor bugetare principale, debitorul trebuie să achite și 15% din cuantumul obligațiilor bugetare principale care fac obiectul înlesnirii la plată.

Vechea reglementare prevedea obligatia de a achita 15% din cuantumul obligațiilor bugetare (principale și accesorii).

7. Prorogă termenul de depunere a solicitării de restructurare

Solicitarea de restructurare se poate depune până la data de 15 decembrie 2020, sub sancțiunea decăderii.

Vechiul termen era de 30 octombrie 2020.

De reținut!

Debitorii care au depus notificări privind intenția de restructurare a obligațiilor bugetare până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență (29 mai 2020) pot depune cererea de restructurare până la data de 15 decembrie 2020. În acest caz, organul fiscal competent eliberează, din oficiu, un nou certificat de atestare fiscală în termen de cel mult 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, pe care îl comunică debitorului.

Pentru debitorii care au depus solicitări privind restructurarea obligațiilor bugetare aflate în curs de soluționare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, acestea se soluționează potrivit legislației în vigoare la data depunerii solicitării sau debitorii pot opta prin cerere adresată organului fiscal competent, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, pentru refacerea planului de restructurare cu obligațiile bugetare restante la 31 martie 2020 și depunerea unei noi cereri până la 15.12.2020.

II. Modificări ale Ordonanței de urgență nr. 29/2020 privind unele măsuri economice și fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial nr. 230/21.03.2020, în sensul că prelungește la 25 iunie 2020, inclusiv, termenul de la care organul fiscal calculează dobânzi și penalități de întârziere și poate începe executarea silită pentru obligațiile fiscale scadente începând cu 21 martie 2020 (data intrării în vigoare a OUG nr. 29/2020).

Vă reamintim că vechiul termen prevăzut de OUG nr. 29/2020 era 15 iunie 2020 (30 de zile de la încetarea stării de urgență).

III. Modificări ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 319/16.04.2020, în sensul că prelungește la data de 25 iunie 2020, inclusiv, termenul până la care se aplică măsurile derogatorii privind soluționarea deconturilor cu sume negative de TVA (control ulterior cu câteva excepții) și se suspendă calculul de accesorii și menținerea valabilității eșalonărilor la plată, în cazul plăților cu întârziere a ratelor din graficele de eșalonare.

Vă reamintim că vechiul termen era 15 iunie 2020 (30 de zile de la încetarea stării de urgență).

Sursa: https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/

Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 a fost publicata in monitorul oficial

Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 396 din 15 mai 2020. Actul normativ are ca obiect instituirea, pe durata stării de alertă declarate în condițiile legii, a unor măsuri temporare și, după caz, graduale, în scopul protejării drepturilor la viață, la integritate fizică și la ocrotirea sănătății, inclusiv prin restrângerea exercițiului altor drepturi și libertăți fundamentale.

Între măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc incluse în lege se numără:  restrângerea sau interzicerea organizării și desfășurării unor mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spații deschise, precum și a unor întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise; ▪ restrângerea sau interzicerea circulației persoanelor și vehiculelor în locurile și, după caz, în intervalele orare stabilite; ▪ interzicerea ieșirii din zonele stabilite și, după caz, în intervalele orare stabilite sau instituirea carantinei asupra unor clădiri, localități sau zone geografice; ▪ limitarea sau suspendarea pe durată determinată a activității unor instituții sau operatori economici; ▪ participarea cetățenilor și a operatorilor economici la unele activități în folosul comunităților locale.

Încălcarea prevederilor acestei legi atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, după caz.

Surse:

https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/225620

Tot ce trebuie sa stii despre IMM Invest !

Incepand, de astazi,28.04.2020, s-a redeschis programul guvernamental IMM Invest, administrat de FNGCIMM, care ajută microîntreprinderile și firmele mici și mijlocii, din Romania care vor să obțină împrumuturi bancare cu dobândă subvenționată o perioadă și garanții de stat.

 

Avantajele Programului

  1. Garanția statului roman, prin intermediul FNGCIMM, în proporție de 80% sau 90% din valoarea creditelor acordate pentru finanțarea:
  • Activității curente , pentru o perioadă de maximum 36 de luni, cu posibilitatea de prelungire cu încă 36 de luni în cazul creditelor de tip revolving;
  • Investițiilor (non-revolving), pentru o perioadă de maximum 72 de luni, inclusiv perioada de grație.
  1. Costuri avantajoase (tip all in), calculate ca Robor 3M plus marja maximală de 2.0% pentru creditele de investiții și de 2.5% pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru.
  2. Subvenționarea integrală a dobânzilor de catre statul român, până la data de 31 decembrie 2020, cu posibilitatea de prelungire în cazul în care creșterea economică pentru anul 2021 va fi mai mică decât cea a anului 2020.
  3. Acoperirea integrală a comisioanele de garantare de către statul român, până la data de 31 decembrie 2020.

 

Ce presupune documentatia de credit ?

Criteriile de eligibilitate

Informatiile legate de documentatia de credit necesara creditului de investii sau pentru capital de lucru, vor fi oferite de catre institutia financiara la care se solicita creditul. Fiecare banca are propriile proceduri si reglementari interne in ceea ce priveste tipologia creditelor, dintre care putem enumera cateva din criteriile bancilor pentru acordarea de credite:

  • sa  nu se afle în dificultate, litigiu, în calitate de parat, cu MFP și/sau Banca parteneră ;
  • nu figurează cu credite restante, inclusiv pentru finanțările de tip leasing în ultimele 6 luni anterioare datei de 31 decembrie 2019;
  • nu se află în interdicție de a emite cecuri la data de 31 decembrie 2019;
  • împotriva companiei nu s-a deschis procedura insolvenței, în temeiul legilor aplicabile;
  • sunt eligibile conform reglementarilor interne ale băncii;
  • nu înregistrează obligații fiscale restante și alte creanțe bugetare; în cazul în care înregistrează astfel de obligații restante, beneficiarul se obligă să le achite din creditul/linia de credit pentru capitalul de lucru acordat în cadrul programului;
  • depun un document scris prin care se angajează să nu disponibilizeze personalul existent de la data intrării în vigoare a OUG 42/2020, până la 31 decembrie 2020; întreprinderea poate organiza programul de lucru al salariaților în funcție de evoluția activității curente a acesteia;
  • creditele nu vor fi utilizate pentru refinanțarea altor credite în derulare ale beneficiarului și nici pentru implementarea proiectelor finanțate din ajutoare de stat/fonduri europene;
  • sunt microîntreprinderi, întreprinderi mici sau mijlocii care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 2 lit. a) și art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2017, cu modificările și completările ulterioare;
  • nu au fost emise împotriva lor decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau în cazul în care asemenea decizii au fost emise, acestea au fost executate, conform prevederilor legale în vigoare;
  • nu au solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleași costuri eligibile.

 

Cine nu poate beneficia de ajutorul de stat? 

Societatile care  activeaza in urmatoarele sectoare/ domenii, nu pot beneficia de ajutorul de la stat: activităţi de jocuri de noroc şi pariuri, producţie sau comercializare de armament, muniţii, explozibili, tutun, alcool, substanţe aflate sub control naţional, plante, substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope, activităţi de investigare şi protecţie

De asemenea, formele de organizare a activitatilor specifice profesiilor liberale, cum ar fi cabinetele medicale, cabinetele individuale sau asociate de avocati, contabili autorizati, experti contabili, practicieni in insolventa etc. nu sunt eligibile in cadrul Programului IMM INVEST ROMANIA, intrucat nu se incadreaza in categoria IMM-urilor. Constituie exceptie, cazul in care profesiile liberale se constitue intr-una din formele de organizare care se circumscriu legislatiei IMM. Spre exemplu, potrivit art. 15 din OG 124/1998 privind organizarea si fuctionarea cabinetelor medicale, exista unităţi medicosanitare cu personalitate juridică, care se înfiinţează potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990.

 

Cum îți ajută acest program compania

Sprijinul constă în obținerea de credite, cu garanția statului român, în proporție de:

Microîntreprinderi și întreprinderi mici

  • maximum 90% din valoarea facilității pentru credite pentru capital de lucru. Valoarea maximă acordată pentru capital de lucru este de maximum 500.000 lei în cazul clienților microîntreprinderi, respectiv maxim 1 milion lei în cazul întreprinderilor mici.

IMM-uri

  • maximum 80% din valoarea facilității, pentru credite de capital de lucru și pentru investiții. Valoarea maxima a creditelor pentru capital de lucru nu poate depăși suma de 5 milioane lei, iar a celor pentru investiții nu poate depăși suma de 10 milioane lei.

Pașii pe care trebuie să îi urmezi:

  • Aplici pe site-ul imminvest.roși o bancă parteneră în acest program;
  • Completezi online toate datele de identificare, semnezi și anexezi declarația IMM în format .pdf
  • Dacă totul este în regulă, primești automat un număr de înregistrare și un mesaj de confirmare;
  • Dupa ce sunt verificate toate datele, FNGCIMM va emite acordul de principiu privind eligibilitatea în cadrul programului și notifică banca;
  • banca aprobă sau respinge documentația și o retrimite spre analiză către FNGCIMM;
  • După răspunsul final primit de la FNGCIMM, privind acordarea sau respingerea garanței, îți vom transmite decizia finală.

 

Bine de știut:

  • Inregistrarea online se poate efectua o singura data in cadrul aplicatiei, programul electronic de inregistrare online nepermitand inscrierea de doua ori a aceluiasi potential beneficiar solicitant. Pentru motive temeinic justificate, beneficiarul poate solicita FNGCIMM modificarea înregistării online efectuate la adresa de e-mail imminvest@fngcimm.ro.
  • Bugetul schemei de ajutor de stat este de 781 milioane lei, echivalent în lei al sumei de aproximativ 161 milioane euro, aferent ajutorului de stat sub forma de grant, iar plafonul maxim de garantare aferent ajutorului de stat sub forma de garanţii pentru împrumuturi este de 15 miliarde lei, echivalent în lei al sumei de aproximativ 3,1 miliarde euro.
  • Pe platforma IMM Invest, se pot inscrie beneficiari in limita termenului final de inscriere, care este 31.12.2020. Inscrierea online se desfasoara in sesiune continua, pana la epuizarea plafonului de 15 miliarde lei, alocat programului.

Surse:

https://www.imminvest.ro/Intrebari-frecvente-IMM-Invest.pdf

https://www.brd.ro/imm-invest

Adrese de email ale unităților fiscale dedicate comunicării inter-instituționale conform Ordonanței de urgență nr. 38/2020

Ordonanta de urgență nr. 38/2020, prevede ca autoritățile administrației publice in timpul perioadei de urgenta si dupa aceasta perioada, sunt obligate sa ia măsurile necesare pentru organizarea activității astfel încât să fie evitat, pe cât posibil, contactul direct între persoane, inclusiv prin utilizarea mijloacelor electronice de comunicare.

Prin urmare, pe site-ul ANAF, au fost date publicitatii adresele de email apartinand fiecarei administratii fiscale, pentru a relationa online cu persoanele fzice sau juridice, fara a necesita deplasari inutile ale cetatenilor  catre administratiile fiscale.

Adresele de email, de care mentionam, le puteti gasi atasate si pe aceasta pagina, pentru a le consulta in caz de nevoie.

 

Sursa: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/email_institutional.pdf

Cadru legislativ privind arhivarea si eliminarea documentelor financiar-contabile

Documentele justificative, a listarilor contabile si a celorlalte documente, se pastreaza conform legii la domiciliul fiscal, la sediul social sau la sediile secundare, pe hartie sau pe suport electronic.

“(C)Pastrarea si arhivarea registrelor da contabilitate si a celorlalte documente financiar-contabile

  1. Entitatile au obligatia pastrarii in arhiva lor a registrelor de contabilitate, a celorlalte documente contabile, precum si a documentelor justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate a operatiunilor economico-financiare.

In cazul pastrarii pe suport electronic a documentelor financiar-contabile, inclusiv a celor care au fost convertite din format hartie in format electronic, nu este obligatorie aplicarea prevederilor Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor in forma electronica, republicata.
In cazul in care evidenta contabila este tinuta cu ajutorul programelor informatice, documentele financiar-contabile se pot pastra pe suporturi tehnice, pe durata termenelor prevazute de legislatia in vigoare, cu conditia sa poata fi listate in orice moment, in functie de necesitatile entitatii sau la cererea organelor de control.

 

Cu ocazia controalelor efectuate de organele abilitate, entitatile trebuie sa prezinte, la cererea acestora, documentele solicitate.

Termenul de pastrare a statelor de salarii este de 50 de ani, iar termenul de pastrare a registrelor si a celorlalte documente financiar-contabile este de 10 ani, cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite.

Se pastreaza pentru 5 ani urmatoarele:

  1. Nota de receptie si constatare de diferente 14-3-1A
    2. Bon de predare, transfer, restituire 14-3-3A
    3. Bon de consum 14-3-4A
    4. Bon de consum (colectiv) 14-3-4/aA
    5. Lista zilnica de alimente 14-3-4/dA
    6. Dispozitie de livrare 14-3-5A
    7. Fisa de magazie 14-3-8
    8. Lista de inventariere 14-3-12
    9. Lista de inventariere 14-3-12/b
    10.Lista de inventariere (pentru gestiuni global-valorice) 14-3-12/a
    11. Chitanta 14-4-1
    12. Chitanta pentru operatiuni in valuta 14-4-1/a
    13. Dispozitie de plata/incasare catre casierie 14-4-4
    14. Borderou de achizitie 14-4-13
    15.Borderou de achizitie (de la producatori individuali) 14-4-13/b
    16. Decont pentru operatiuni in participatie 14-4-14
    17. Ordin de deplasare (delegatie) 14-5-4
    18. Ordin de deplasare (delegatie) in strainatate (transporturi internationale) 14-5-4/a
    19. Decont de cheltuieli (pentru deplasari externe) 14-5-5
    20. Decont de cheltuieli valutare (transporturi internationale) 14-5-5/a
    21. Nota de debitare-creditare 14-6-1A
    22. Fisa de cont pentru operatiuni diverse 14-6-22
    23. Fisa de cont pentru operatiuni diverse (in valuta si in lei) 14-6-22/a
    24. Decizie de imputare 14-8-2
    25. Angajament de plata 14-8-2/a

 

Arhivarea documentelor financiar-contabile in format hartie se face in conformitate cu prevederile legale si cu respectarea urmatoarelor reguli generale:
-documentele se grupeaza in dosare, numerotate si snuruite;
– gruparea documentelor in dosare se face cronologic si sistematic, in cadrul fiecarui exercitiu financiar la care se refera acestea. Dosarele astfel arhivate se pastreaza in spatii amenajate in acest scop, asigurate impotriva degradarii, distrugerii sau sustragerii, dotate cu mijloace de prevenire a incendiilor.

Evidenta documentelor in arhiva se tine cu ajutorul Registrului de evidenta, potrivit Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996, republicata, in care sunt consemnate dosarele si documentele intrate in arhiva, precum si miscarea acestora in decursul timpului.

Eliminarea din arhiva entitatii a documentelor financiar-contabile, al caror termen de pastrare prevazut in prezentele norme a expirat, se face de catre o comisie constituita potrivit procedurilor proprii ale entitatii. In aceasta situatie se intocmeste un proces-verbal si se consemneaza scaderea documentelor eliminate din Registrul de evidenta al arhivei”.

Avand in vedere cele de mai sus, putem stabili urmatoarele termene de arhivare, in conditiile in care necesitatile proprii ale entitatii nu impun pastrarea acestora pe o perioada de timp mai mare:

  • facturi clienti – 10 ani (daca vorbim de cel de-al treilea exemplar al facturii, acesta nu mai este obligatoriu si deci poate fi eliminat)
  • facturi furnizori – 10 ani, cu exceptia documentelor care atesta provenienta unor bunuri cu durata de viata mai mare de 5 ani (acestea se pastreaza pe perioada corespunzatoare duratei de viata utila a acestora)
  • chitante, monetare– 5 ani.

Eliminarea din arhiva entitatii a documentelor financiar contabile, al caror termen de pastrare a expirat, se face de catre o comisie constituita potrivit procedurilor proprii ale entitatii. In aceasta situatie se intocmeste un proces-verbal si se consemneaza scaderea documentelor eliminate din Registrul de evidenta al arhivei.

In concluzie, modalitatea prin care o societate poate proceda la eliminarea registrelor si documentelor financiar contabile al caror termen de pastrare a expirat, este cea prevazuta in procedurile proprii ale entitatii. In principiu, se intocmeste un proces-verbal si se consemneaza scaderea documentelor eliminate.

Sursa: https://www.fiscalitatea.ro/arhivare-si-eliminare-documente-financiar-contabile-20284/?fbclid=IwAR1sI-z7ZjerWoCiqDvapJgZNxGqtlJ_BGEDY34axE6Hd02HoZuJ_k8lfAA

SOMAJ TEHNIC. REGLEMENTARI OFICIALE CONFORM O.U.G. 30/2020

Somajul tehnic a fost reglementat prin OUG. 30/18.03.2020, cu aplicarea legii de la 21.03.2020.

Pe perioada stării de urgență , pentru perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă, din inițiativa angajatorului (prin art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii), ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2.

Pe durata reducerii şi/sau a întreruperii a întreruperii temporare a activităţii, salariaţii implicaţi în activitatea redusă sau întreruptă, care nu mai desfăşoară activitate, beneficiază de o indemnizaţie, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.

De prevederile de mai sus beneficiază salariații angajatorilor care îndeplinesc una din următoarele condiții:

CAZUL 1. întrerup activitatea total sau parțial în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente potrivit legii, pe perioada stării de urgență decretate, și dețin certificatul de situații de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, prevăzut la art. 12 din anexa nr. 1 Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României. In aceasta categorie

In aceasta categorie se incadreaza primele tipuri de societati afectate ( restaurante, hoteluri, cafenele, cluburi, cazinouri , cabinete ), cel mai devreme incepand cu data intrarii in vigoare a decretului privind starea de urgenta care este 16 martie 2020.

 Nota. Metodologia pentru certificatul de situatii de urgenta nu a publicata inca.

În termen de 5 zile, de la publicarea Ordinul ministrului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri nr. 791din 24 martie 2020 a fost publicat, in M.O.pe data de 25 martie 2020., Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA),  ne asigura ca va fi disponibila platforma electronica pentru a se putea elibera certificatul de situatii de urgenta.

Pe site-ul Ministerului de Economie, se mentioneaza ca vor fi doua tipuri de certificate de situatie de urgenta si anume:

  1. a) TIP 1 (ALBASTRU) – eliberat pentru solicitanții care cer acordarea acestuia în baza declarației pe propria răspundere din care rezultă întreruperea totală sau parțială a activității, ca urmare a deciziilor emise de autoritățile publice competente, potrivit legii, în perioada stării de urgență decretate;
  2. b) TIP 2 (GALBEN) – eliberat pentru solicitanții care cer acordarea acestuia în baza declarației pe proprie răspundere din care rezultă înregistrarea unei diminuări a încasărilor în luna martie 2020 cu un procent de minimum 25% față de media încasărilor din perioada ianuarie – februarie 2020.

CAZUL 2. Reduc activitatea ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19 și nu au capacitatea financiară de a achita plata tuturor salariilor angajaților lor. Angajatorii pot beneficia de plata indemnizației pentru cel mult 75% dintre angajații care au contracte individuale de muncă active la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Pentru acesti angajatori plata indemnizației se va realiza în baza unei declarații pe propria răspundere din care să reiasă faptul că angajatorul înregistrează o diminuare a încasărilor din luna anterioară depunerii declarației pe propria răspundere, cu un procent de minimum 25% față de media încasărilor din perioada ianuarie-februarie 2020, și că nu are capacitate financiară pentru a plăti toți salariații.

Pentru societatile care beneficiaza de cazul 2, societatile care au suspendat activitatea salariatilor incepand cu data de 21.03.2020 ( data intrarii in vigoare a Ordonantei), pot solicita indemnizatia de somaj tehnic.

Vor fi practic doua perioade pentru care angajatorii trebuie sa depuna documentele la Angajatorii ANOFM, dupa cum urmeaza:

  • Pentru 16 – 31 martie incepand cu 1 aprilie.
  • Pentru 1 aprilie – 16 aprilie incepand cu 1 mai.

Termenul legal conform O.U.G. nr 30/2020 pentru plata indemnizatiilor de somaj tehnic este de 30 de zile, insa Ministrul Muncii mentioneaza ca angajatorii care depun documentele la ANOFM isi vor primi banii in termen de 15 zile de la depunerea documentelor.

In contextul actual, documentele ve vor depune exclusiv electronic.

Indemnizația de somaj tehnic este supusă impozitului pe venit și contribuțiilor sociale obligatorii, conform legii.

Mai jos veti gasi un exemplu de calcul al indemnizatiei de Somaj tehnic, pentru un salariu brut de 2.350 ron.

salariu brut2350
VENIT BRUT1763
contributii pensii441
contributii sanatate176
impozit115
TOTAL CONTRIBUTII SALARIAT732
SALARIU NET1031
TOTAL COST1763

 

 

Un alt aspect demn de mentionat, este faptul ca suspendarea contractului de munca pentru somaj tehnic se face in REVISAL cu o zi inainte de data aplicarii (Potrivit HG 905/2017,). Astfel ca angajatorii care nu au suspendat inca contractele de munca pe motiv de somaj tehnic, se afla in situatia de a fi pasibili de amenda.

Ministrul Muncii atrage atentia asupra faptului ca eventualele controale asupra sumelor primite se vor face exclusiv dupa perioada crizei. 

Surse: 

https://infotva.manager.ro/articole/formulare-si-declaratii/oficial-conditii-somaj-tehnic-2020-cine-sunt-beneficiarii-documente-necesare-si-termene-de-depunere-20508.html?

https://www.contzilla.ro/intrare-in-somaj-tehnic-procedura-pas-cu-pas/

http://economie.gov.ro/metodologia-de-solicitare-si-eliberare-a-certificatelor-de-situatie-de-urgenta-a-fost-publicata-in-monitorul-oficial 

https://www.calculatorvenituri.ro/calculator-somaj-tehnic ( SE POATE INCORPORA PE SITE, calcul pentru somaj tehnic, pentru ingrijire copil conform starii de urgenta)